Inspirat de vremea frumoasă de afară și de evenimentele din oraș, am experimentat astăzi un minitur pe litoral, de la Constanța până în Vama Veche. Startul l-am dat în peninsulă, unde s-a desfășurat Retro Parada Primăverii, un eveniment plin de farmec și deosebit de fotogenic. Pe bulevardul Tomis, terasele încep încet, încet să prindă viață, acest moment din an fiind cel mai prielnic pentru a admira arhitectura zonei. Pe Plaja Modern am zărit și câteva persoane care se bucurau de soarele superb însă nu aveau destul curaj ca să se avânte în mare. Portul Tomis era destul de animat, chiar dacă la unele terase se făceau ultimele retușuri. Pe drumul spre piață am mai testat aplicația noastră gratuită prin care orice localnic sau turist poate să afle poveștile orașului (RO, EN, APP).  Pentru a surprinde cât mai bine atmosfera din piață, am urcat cele 140 de trepte care ne-au condus până în balconul minaretului de unde am avut posibilitatea să admirăm culorile unei zile speciale.

După porția de sport, a urmat o alta, de această dată savuroasă de Pizzico Bouillabaisse, care ne-a oferit energia pentru drumul spre Sudul litoralului. Având în vedere că în această plimbare ne-au însoțit și niște puști, nu puteam să nu ne oprim la Parcul de Aventură “Paradis Land” din Neptun. Atmosfera de aici era una extraordinară, o mulțime de copii consumându-și energia pe traseele din parc, în timp ce adulții se relaxau, umpându-și bateriile pentru o nouă săptămână.

Plimbarea a continuat mai spre Sud și ne-am oprit în Vama Veche, unde se muncea de zor în așteptarea turiștilor de săptămâna viitoare. Pe drumul de întoarcere ne-am oprit în portul turistic Mangalia, un loc cu o liniște aparte, în care localnicii se plimbau pe faleză în timp ce pe mare lebedele pluteau în lumina soarelui de după-amiază. Prin stațiuni cele mai multe hoteluri păreau deja pregătite pentru sezonul estival în timp ce la altele se lucra de zor. Și pentru că cel mai ușor pot să vorbească imaginile, vă lăsăm să vedeți cum a arătat turul nostru într-o frumoasă zi de aprilie.

1 Mai marchează, tradițional, începutul sezonului la mare. În ultimii ani la deschiderea sezonului turiștii caută distracția. Nu odihnă, nu plaje liniștite și curate. Aceasta fiind tema vacanței, de 1 Mai am regăsit în Vama Veche tinerii pregătiți și dornici de distracție.

Înca din seara zilei de vineri Vama forfotea de veselie. Dezamăgirile, supărările trecătoare, grijile și nesiguranța, toate sunt uitate la Vama Veche. Aici există libertatea de a nu spune nimic, de a fi oricum fără teama de a fi judecat. Vama înseamnă locuri, oameni, vorbe și multe simțiri. Din fiecare loc răsună muzica,  diferită dintr-o parte în alta. Din fiecare loc se răspândesc miresme diferite … Poți sta întins pe nisip (cam rece la vremea asta) sau pe o buturugă adusă nu se știe de unde, în șezlonguri colorate, doar ca să privești marea. Daca nu e ceața deasă care ne-a intampinat pe noi sâmbătă. Și te poți delecta cu mâncăruri fel de fel. Unele ieftine, dar bune, altele mai scumpe, si servite mai elegant. Însoțite de tacâmuri :).

Am vrut să ne implicăm activ la Food Truck Festival, anunțat insistent de Facebook. Credeam sincer că vom putea încerca niște combinații în premieră. Nu a fost așa. Deloc! Aveau câteva rulote, vreo 5, în care bucătarii (presupunem noi) învârteau câteva produse în condiții nu tocmai îmbietoare: niște paella, niște clătite, niște sandwichuri. Pe scurt, am intrat în zona dedicată gurmanzilor, Food Truck Festival, și am ieșit cât de repede spui “o tură”.

Am mâncat pe stradă hamsii prăjite. Nu prea grozave, pentru că sunt și comercianți care profită de afluența mare a celor care, îmbiați de miros, încearcă o porție de pește prăjit. Nu am reținut numele locului, dar e undeva aproape de zona cu corturi. Și n-o să mai cumpăr nimic, niciodată, de la ei.

După experiența asta neplăcută am simțit nevoia să bem ceva dulce. Am ales BOLO Steak House, un fel de restaurant bar specific. Plin până la refuz, la fel ca toată Vama, am avut totuși noroc să găsim o masă ce tocmai se elibera. Atmosfera era plăcută. Muzica pe fundal, nu asurzitoare, aceeași bună-dispoziție de jur-împrejur. Când am primit lista de meniu ne-am răzgândit. Nu mai părea suficientă doar o băutură. Aspectul comenzilor livrate la mesele de alături, fotografiile din meniu ne-au determinat să comandăm un fel principal. Și un desert. Burgerul de vită a fost prezentat impecabil. Iar gustul era exact cum trebuie. Despre desert o să spun doar atât: carrote cake. Dacă nu l-ați încercat, e timpul să o faceți. Și dacă aveți drum, gustați-l pe cel de la Bolo, în Vama Veche. Este cel mai bun încercat până acum. Ne-am simțit extraordinar. Am plecat cu papilele gustative satisfăcute și cu buzunarul mai ușor de 134 lei. Atât au costat 3 porții de burgeri cu cartofi, 3 deserturi, 2 ceaiuri calde (obișnuite, parcă scoase din context) o limonadă și o bere.

După masă merita să mergem la dans. De mult timp încercăm asta doar în două locuri, la “Acolo” și la “Yuva Beach”. Anul acesta muzica de la Yuva ne-a convins ca la vară să mergem doar la ei, pentru că “Acolo” are un DJ ce nu știe care e muzica specifică Vamei. Probabil venit din Gaga sau Loft, e lipsit de inspirație și nu înțelege spiritul din Vamă.

Așadar, să vină vara, să dansăm, să ne distrăm la Vama Veche !!!

M-am declarat deja fan. Sunt definitiv și complet îndrăgostită de Vama Veche. Puțini înțeleg de ce. Mulți se declară la fel de iubitori de Vamă. Cred că fiecare are motive determinate. Și, bănuiesc, pentru majoritatea contează sentimentul de libertate pe care îl eliberează locul ăsta. Nu că nu ar exista prejudecăți și aparențe. Dar toate sunt minimalizate în atmosfera creată de cei care nu țin cont de ele. Mă uit în jur și constat că sunt înconjurată de adolescenți, tineri de 30 de ani, de 40, și … chiar de 50. S-ar putea chiar de 60, dar cu un tonus de 50. E uimitor … și am senzația că este un loc unic din punctul ăsta de vedere. Toți se reunesc sub cerul liber, cu nisipul sub tălpi, uneori goale, doar pentru distracția … aceea.

Muzică veche și nouă, oameni tineri și mai puțin tineri, lipsă de inhibiții. Dansezi la Acolo, Amphora Beach, Expirat, Goblin, La Frontiera, La Stuf. Mănânci la Sandalandala, La Canapele, La Antik, la Amphora … sau unde găsești o shaorma pe gustul tău.

Asta înseamnă Vama și de asta oricine merge acolo se bucură, fără a se aștepta la eleganță, dar pentru a primi voie bună, fără a avea pretenții că nisipul dintre degete înseamnă băuturi mai ieftine, dar dispus să încerce tot felul de shot-uri cu nume din care nu dezvăluie nimic din conținut. Cozonacul e primul shot pe care eu l-am încercat … și inițial am ripostat pentru că ”nu am venit în Vamă să mănânc cozonac”, B52 – vă imaginați deja un bombardier la orizont, nu? Adio, mama! Adio, tata! Nume predestinate să te pună în gardă!

Anul ăsta am ajuns mai des. În ciuda opoziției prietenului, suporterului și partenerului meu. Mi-a plăcut la nebunie! Cu gașca sau singur, odată ajuns în Vamă găsești niște prieteni. Iar distracția pare că vine la pachet cu ei.

Răsăritul e un must have! Nu poți merge în Vama Veche și să pierzi răsăritul. Ce să mai! Voioșie garantată!

[views]